Cuvinte încrucișate #69137 · Română · 11×11 · 2026-09-17
Cuvinte încrucișate #69137 · Română · 11×11 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 44 definiții pe o grilă de 11 × 11. Citește definițiile și joacă online.
Română · 11 × 11 ·
JoacăCitește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.
Orizontal
- pod; podeț; cat; călcâi (3)
- Vas asemănător cu o farfurie adâncă care se folosea la libații. (6)
- bandă; cârd; cârdășie; clan (4)
- Cel mai mic în grad dintre membrii unei reprezentanțe diplomatice. (6)
- (pron.refl.) (precedat de prepoziții, are funcție de atribut, de complement indirect sau de complement circumstanțial) (4)
- veșnic; nemuritor; viu; grabnic (6)
- cum; întrucât (4)
- Bucată din această tulpină sau tub subțire din material plastic cu care se sorb unele băuturi. (3)
- oblu; abrupt; pieptiș; plan (3)
- (modal) cu greu, cu greutate; anevoie. (4)
- Care conține un anacronism; propriu anacronismului. (9)
- (fig.) (la sg.) putere, vigoare; energie; ritm susținut. (4)
- (adesea repetat) cuvânt care imită strigătul rațelor. (3)
- astrolog; vraci (3)
- bastard; frate; pui; prunc (4)
- Formă de guvernământ monarhică, în care puterea supremă aparținea țarului; regim țarist. (6)
- târg; bâlci; alai; așezare (4)
- (v.tranz. și refl.) a (se) așeza în linie dreaptă. (6)
- cofă (4)
- (v.intranz.) a merge călare. (6)
- Forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru la. (3)
Vertical
- (defectiv de plural) limbă vorbită în nord-estul Spaniei și sud-vestul Franței de poporul basc. (5)
- Persoană, clasă, partid, țară etc. care se unește cu cineva în vederea unei acțiuni comune. (6)
- (franțuzism) vorbe răutăcioase răspândite pe seama cuiva; bârfeală. (6)
- cocă; prunc; sugar; ciriș (3)
- coz (3)
- Cal sălbatic de culoare brună, cu capul scurt și gros și cu coama scurtă, răspândit în stepele Asiei. (6)
- (v.intranz.) a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti. (4)
- (v.refl.) (despre obiecte de același fel) a fi, a se afla, a deveni (mai) rar față de celălalt (în timp sau în spațiu). (4)
- (verb ajutător, folosit cu infinitivul pentru a forma timpul condițional) forma de persoana a II-a plural pentru avea. (3)
- Forma de persoana a II-a singular la prezent pentru lua. (3)
- Forma de plural nearticulat pentru ac. (3)
- Exclamație pe care o scoate cel căruia îi este frig; bruh. (3)
- Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). (3)
- Inflamație a faringelui și a amigdalelor care împiedică înghițirea și respirația. (6)
- zăpăcit; prost; rău; defect (6)
- Drum îngust pe care se poate umbla numai cu piciorul; (p.gener.) drum. (6)
- tagmă; rând; cin; bandă (5)
- mistrie; palmă (4)
- (chim.) radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (4)
- Ciocnire, izbire bruscă și violentă între două corpuri. (3)
- (adesea repetat) cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). (3)
- convoi; lanț; rând; sul (3)
- pat; culcuș; strat; albie (3)
Definiții și surse
Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.
Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.