Cuvinte încrucișate #69790 · Română · 15×15 · 2026-09-17
Cuvinte încrucișate #69790 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 76 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.
Română · 15 × 15 ·
JoacăCitește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.
Orizontal
- bulin (3)
- Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. (3)
- Enumerarea primelor litere ale alfabetului. (3)
- deși; fie; sau; copilă (3)
- (v.intranz.) a răsuna prelung, a hăuli. (3)
- Aria specifică de răspândire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale. (5)
- Atribut al oricărui derivat al acidului salicilic în care hidroxilul fenolic a fost acetilat. (15)
- cina; gât; gură; zeamă (4)
- leafă (3)
- roura; bura; pica; pârâi (3)
- (v.tranz.) a parcurge un text (pronunțând cuvintele sau nu) pentru a lua cunoștință de cele scrise. (4)
- ciuf; zăpăcit; trăsnit; ridicol (3)
- zer (3)
- oblu; abrupt; pieptiș; plan (3)
- râu; râuț; ocean; abis (3)
- tăia; înjunghia; cosi; șină (4)
- nurcă; lutră (6)
- (bot.) grupare de sporangi situată pe fața inferioară a frunzelor la ferigi. (3)
- agitație; înfrigurare (9)
- Forma de plural nearticulat pentru ar. (3)
- (v.tranz.) a doborî, a culca la pământ, fig. a distruge, a nimici, a risipi. (6)
- (anat.) fiere. (4)
- sclai; jug; cal; conflict (3)
- celt (3)
- (sport) în afara terenului de joc. (3)
- convoi; lanț; rând; sul (3)
- (v.tranz.) a pune mecanismul unei arme (de foc) în poziția imediat precedentă descărcării ei. (4)
- hăi; măi (3)
- abis; adânc; lac; mâl (3)
- verigă; inel; convoi; rând (4)
- Tehnică de întocmire a hărților și a planurilor topografice cu ajutorul aerocartografului. (15)
- salin (5)
- cer; eden (3)
- Atom, moleculă sau grupare de atomi care are un exces de sarcină electrică pozitivă sau negativă. (3)
- lot; parcelă (3)
- Cuvânt care redă chițăitul șoarecelui. (3)
- orient; ost; grabnic; grăbit (3)
Vertical
- hârcă; bucluc; nenorocire; rău (6)
- Încovoiat în formă de arc; arcat. (6)
- coastă; costișă (7)
- bucluc; nenorocire; rău (3)
- Sat de munte în Crimeea, Caucaz și Asia Centrală. (3)
- Pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascunsă într-un baston care îi servește drept teacă; (p.gener.) orice fel de pumnal. (3)
- boltitură; impuls; pornire; tun (3)
- Guvernator al unui oraș sau al unei provincii din fostul Imperiu otoman. (3)
- scăunaș (7)
- ici (4)
- Persoană aflată în fruntea unei mișcări sociale sau în fruntea unui partid politic. (5)
- balot; teanc (3)
- chin; oftat; păs (3)
- Limbă aparținând ramurii chinezei. (3)
- fugi; duce; fura; lua (4)
- (zool.) (Bubalus arnee) bivol sălbatic din sud-estul Asiei și al Indoneziei, strămoșul bivolului. (4)
- Toc prevăzut cu un rezervor tubular, detașabil și umplut cu pastă, acționat cu un dispozitiv. (3)
- (verb ajutător, folosit cu infinitivul pentru a forma timpul condițional) forma de persoana a II-a plural pentru avea. (3)
- Artist care duce o viață dezordonată, neconformă conveniențelor sociale. (4)
- membru; vrabie; dată; fel (4)
- Poet-cântăreț la vechii greci, care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. (3)
- vedetă; divă; stea; scăunaș (4)
- (adesea repetat) cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). (3)
- (v.tranz.) a răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. (3)
- prost; rău; defect; stâlcit (7)
- Pierdere sau tulburare a funcțiunii de exprimare a gândurilor prin scris. (7)
- (spec.) femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. (4)
- asalt; atac (5)
- Membrană care învelește până la naștere fetusul la mamifere, la păsări și la reptile. (6)
- Care nu se manifestă în exterior, dar se poate manifesta oricând. (6)
- (ec.pol.) standard de stat. (4)
- De asemenea, la fel. (3)
- Perioadă de activitate sexuală la unele animale. (3)
- (ist.) unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). (3)
- soroc; ceas; ciclu; dată (3)
- săgeată (3)
- abataj (3)
- (mar.) parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fixează o bigă în planul orizontal. (3)
- cult; cauză; echitate; fel (3)
Definiții și surse
Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.
Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.