Cuvinte încrucișate #70027 · Română · 15×15 · 2026-09-17
Cuvinte încrucișate #70027 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 80 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.
Română · 15 × 15 ·
JoacăCitește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.
Orizontal
- ciunt (3)
- titluit (3)
- (defectiv de plural) limbă vorbită în nord-estul Spaniei și sud-vestul Franței de poporul basc. (5)
- (v.tranz. și refl.) a (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. (5)
- Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. (3)
- Persoană care crează o operă literară, artistică, științifică sau publicistică. (5)
- guvernare; mers; folosire; uzură (5)
- Acțiunea de a țărmuri și rezultatul ei. (9)
- Ornament muzical care constă în alternarea rapidă a unui sunet de bază cu sunetul vecin, superior sau inferior. (4)
- Câine de talie mică, cu picioarele scurte. (5)
- șleau; huști; sâlță; ochi (3)
- Lichid vâscos de culoare închisă, obținut prin distilarea petrolului, a cărbunilor sau a lemnului; gudron. (6)
- Instrument medieval cu coarde de forma migdalei și cu gâtul scurt. (6)
- (v.tranz.) a acoperi un obiect cu un strat subțire de aur, a polei sau a sufla cu aur. (4)
- astrolog; vraci (3)
- față; ins; neam (3)
- crepină; măceș; spin (4)
- (v.tranz.) a lua, a ridica, a ține pe cineva sau ceva în mână, în brațe etc. pentru a-l transporta în altă parte. (5)
- căință; mustrare; șah; chix (4)
- interval; timp; soroc; ani (3)
- rapăn; jeg (4)
- Alge marine de culoare galbenă, care sunt folosite drept îngrășământ. (5)
- (pop.) inflamație a splinei. (4)
- hoț; pungaș; șut (3)
- (adesea cu finala prelungită) strigăt de mirare sau de bucurie. (3)
- mirean; civil; juridic; fizic (4)
- patos; avânt; preț (6)
- maia; amilază; catalizator (6)
- foi; albie; mamă; toc (3)
- Cioc; (p.ext.) (glumeț și peior.) gură. (5)
- membru; vrabie; dată; fel (4)
- Forma de masculin plural pentru urecheat. (9)
- băgat; punere (5)
- crede; arăta; scoate (5)
- omăt (3)
- (zool.) (Erinaceus europaeus) animal mamifer insectivor, cu botul ascuțit și corpul gros, acoperit cu țepi. (5)
- Care se referă la reprezentanții școlii din Eleea sau la concepțiile lor. (5)
- Armă de artilerie care aruncă proiectile la distanță mare; (p.gener.) nume dat tuturor armelor de artilerie. (3)
- Faptul de a da; (urmat de determinări introduse prin prep. „la”) efectuare a anumitor operații de prelucrare. (3)
Vertical
- (v.refl.) (despre dinți) a face carii, a se strica. (5)
- (v.tranz.) a ataca decisiv un loc întărit, un obiectiv pentru a-l cuceri. (6)
- așezare; cătun; poposire; trai (3)
- Acțiunea de a zătoni și rezultatul ei. (8)
- pică; pornire (4)
- umor; haz; duh; spirit (4)
- Cuvânt cu care se sperie, de obicei în glumă, copiii. (3)
- (p.ext.) bani, avere, bogăție; (fig.) belșug. (3)
- Instrument cu ajutorul căruia sunt făcute, prin înțeparea hârtiei, punctele care redau alfabetul orbilor. (9)
- Bijuterie confecționată din scheletul acestui animal. (5)
- (v.intranz.) (despre câini de vânătoare) a rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. (5)
- uric; dovadă; piesă; sinet (3)
- Loc îngrădit (uneori acoperit), unde se adăpostesc sau se închid oile, vitele etc. (4)
- subțire; suplu; ușor; rar (3)
- tobă (4)
- tarhan; libarcă; arămiu; nai (3)
- (mitol.) creatură mitologică similară cu o zână sau un demon, descris frecvent în folclor și superstiție. (3)
- rădașcă; răgace; buhai; greblă (4)
- Semn mic (uneori în formă de excrescență) de culoare întunecată pe piele; aluniță. (3)
- (modal) în felul acesta; astfel. (3)
- Acțiunea de a terifia și rezultatul ei. (9)
- Exclamație pe care o scoate cel căruia îi este frig; bruh. (3)
- Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc. (3)
- Văzduh, atmosferă. (3)
- (defectiv de plural) limba vorbită de cehi. (4)
- Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. (8)
- stat; așezare; condiție; loc (3)
- bazaconie (4)
- Persoană care poartă același nume cu alta, considerată în raport cu aceasta; omonim. (3)
- (peior.) epitet dat unui om brunet, oacheș. (6)
- (v.intranz.) (despe lavă, magmă, petrol) a face erupție, a ieși afară, a se revărsa cu putere; a țâșni; a izbucni. (5)
- Care ține de lumea interioară a omului; referitor la spiritul omului. (5)
- Forma de plural nearticulat pentru ac. (3)
- majorat; slăvit; bun; distins (5)
- Par lung care servește la susținerea viței de vie și a altor plante agățătoare. (4)
- verigă; inel; convoi; rând (4)
- păgân; turc; proclet; adulter (4)
- (verb ajutător, folosit cu infinitivul pentru a forma timpul condițional) forma de persoana a II-a plural pentru avea. (3)
- Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. (3)
- hotar; strat; câmp; ogor (3)
- vale; albie; curs; liman (3)
Definiții și surse
Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.
Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.