Cuvinte încrucișate #70047 · Română · 15×15 · 2026-09-17

Cuvinte încrucișate #70047 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 82 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.

Română · 15 × 15 · 2026-09-17

Joacă

Citește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.

Orizontal

bucluc; nenorocire; rău; păcat (5)
Pumnal cu lamă lungă și îngustă, ascunsă într-un baston care îi servește drept teacă; (p.gener.) orice fel de pumnal. (3)
râu; râuț; ocean; abis (3)
mâncat; sătul (5)
țară; putere; patrie; ocol (4)
tic; bot; surlă; smârc (3)
Acțiunea de a șontâcăi și rezultatul ei. (10)
(ist.) unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). (3)
bot; rât; surlă; gură (3)
Sat de munte în Crimeea, Caucaz și Asia Centrală. (3)
Clătire. (6)
Forma de plural nearticulat pentru ușă. (3)
(bot.) suprafața de teren plantată cu pomi fructiferi. (6)
umor; haz; duh; spirit (4)
coteț (6)
bleg; pin; vin; ogor (5)
La intervale de timp mai mari decât cele obișnuite. (4)
așeza; veni; baza; viza (3)
Forma de plural nearticulat pentru ar. (3)
Suprafața oblică a unei piese, obținută prin teșire. (7)
(adj.pos.) (indică posesiunea) care aparține vorbitorului. (3)
iată; vezi (3)
destul; gata; punct; stop (4)
(v.tranz.) a acoperi sau a sufla un obiect cu un strat de alamă. (5)
(v.tranz.) a face să dispară o neînțelegere, un conflict etc. (6)
Butoi așezat pe un cadru cu două sau cu patru roți, cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la râu. (4)
Suflare lină (de vânt); abur, abureală. (6)
bucluc; nenorocire; rău (3)
Unitate de măsură a lungimii egală cu a milioana parte dintr-un metru. (6)
Exclamație care exprimă un sentiment de neplăcere, de apăsare, o senzație de greutate; uf. (3)
roi; fustă; jupă; fâțâi (3)
clar; rar; precis; formal (3)
Care este originar din județul Ialomița. (10)
coz (3)
(chim.) radical organic monovalent rezultat dintr-o hidrocarbură aromatică prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (4)
cort; așezare; vizuină; cătun (5)
plan; plat; șes; deriziune (3)
omăt (3)
fin; sortat; alegere (5)

Vertical

slujbă; loc; ajutor; sec (4)
Augmentativ al lui om. (4)
progenitură; pui; șliț (4)
bor; etaj; margine; rând (3)
oblu; abrupt; pieptiș; plan (3)
(arte) talentul, arta de a exprima ideile și sentimentele într-o formă aleasă, personală. (4)
De asemenea, la fel. (3)
Acțiunea de a stecli și rezultatul ei. (8)
predica; veni; scoate; auzi (5)
estompat; pal; fad; cătrănit (5)
(v.tranz.) a aprinde focul sau a-l face să ardă mai bine. (5)
deși; fie; ori; lui (3)
regreta; salva; zgudui; viza (3)
domol; rar; subțire; ușor (3)
(rar) părinte, tată; (p.ext.) nume dat călugărilor bătrâni. (3)
vrajbă; conflict; controversă; diferend (3)
putere; colț; stea; semn (4)
bastard; frate; pui; prunc (4)
(rar) domol, liniștit, calm, încet, lin. (4)
(despre păsări, insecte etc.) a scoate sunete plăcute la auz. caracteristice speciei. (5)
văduv (5)
cârpă (5)
pat; culcuș; strat; albie (3)
Cuvânt care imită zgomotul produs de o mișcare precipitată. (4)
lecție; tablă; carton; fund (4)
(v.intranz.) a răsuna prelung, a hăuli. (3)
Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. (8)
Persoană care ține în brațe pruncul în timpul botezului, devenind astfel rudă cu familia respectivă. (4)
negru; jeg; negură; negreață (3)
Văzduh, atmosferă. (3)
(livr.) pentru, în favoarea..., în sprijinul... (3)
Bucată de oțel cu care se lovește cremenea spre a scoate scântei în vederea aprinderii fitilului sau iascăi. (5)
guvernare; fel; gen; mod (5)
Intensificare a pronunțării în versificația antică, care marca partea cea mai reliefată a unei măsuri metrice. (5)
Cuvânt care imită zgomotul produs de o detunătură de armă, de o lovitură înfundată sau de o cădere. (3)
(v.tranz.) a îndoi o hârtie, o țesătură etc. suprapunând părțile într-o anumită ordine; a împături. (4)
(adesea repetat) cuvânt care redă zgomotul produs de oamenii fără dinți când mestecă. (3)
(v.intranz.) (pop.) a petrece ca fată timpul de când iese la horă până când se mărită. (4)
membru; vrabie; dată; fel (4)
pică; pornire (4)
Forma de persoana a III-a singular la prezent pentru avea. (3)
aiest; cest; iest (3)
pic; greu; povară; greime (3)

Definiții și surse

Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.

Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.