Cuvinte încrucișate #70099 · Română · 15×15 · 2026-09-17

Cuvinte încrucișate #70099 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 82 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.

Română · 15 × 15 · 2026-09-17

Joacă acest careu

Citește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii.

Orizontal

ciunt (3)
(ec.pol.) standard de stat. (4)
sclai; jug; cal; conflict (3)
Cuvânt care imită strigătul coțofanei. (4)
Apă multă (de obicei vărsată sau căzută pe jos); apăraie. (6)
face; găti; juca; naște (3)
țarină (4)
Încăpere de la intrarea într-o biserică. (6)
subțire; suplu; ușor; rar (3)
șleau; huști; sâlță; ochi (3)
scădea; viola; duce; muri (5)
(mitol.) creatură mitologică similară cu o zână sau un demon, descris frecvent în folclor și superstiție. (3)
fază; punct; fuscel; rang (5)
pic; greu; povară; greime (3)
Jachetă scurtă până în talie. (5)
boltitură; impuls; pornire; tun (3)
Porțiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluența fluvială. (6)
Femeie care este originară din orașul Reșița. (10)
arăta; miji (3)
(v.tranz.) a răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. (3)
(v.tranz.) (rar) a da un aspect arhaic (stilului, limbii etc.). (7)
(adesea repetat) cuvânt care imită strigătul rațelor. (3)
nuia; rigid; inert; mort (3)
Acțiunea de a șontâcăi și rezultatul ei. (10)
apoi (6)
rapiță; gulie; măr; piroșcă (3)
Mașină pentru separarea cerealelor de impurități. (5)
(adesea repetat) cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură, de căderea unui obiect, de detunătura unei arme etc. (3)
(fig.) epitet pentru o persoană rapace, hrăpăreață, josnică. (5)
oblu; abrupt; pieptiș; plan (3)
(v.intranz.) (despre câini de vânătoare) a rămâne pe loc imediat ce zărește sau simte vânatul. (5)
Forma de plural nearticulat pentru ar. (3)
hotar; strat; câmp; ogor (3)
(v.intranz.) a merge călare. (6)
moș; ramură; ușor; grindă (4)
Interjecție folosită pentru a saluta pe cineva la telefon. (3)
(în unele concepții religioase) reîncarnare succesivă a unei ființe. (6)
gâlcă (4)
har; pornire; sunare; încuiere (3)
destul; gata; punct; stop (4)
pat; culcuș; strat; albie (3)

Vertical

guvernare; mers; folosire; uzură (5)
(v.tranz.) a aprinde focul sau a-l face să ardă mai bine. (5)
așezare; cătun; poposire; trai (3)
Zaț în formă de coloană, pe copia căruia se fac corecturile tipografice (înainte de paginare). (5)
gura; gură; margine; spusă (5)
(bot.) (Acer platanoides) arbore cu frunze late, ovale și adânc dințate, cu lemnul alb și rezistent, cu fructe aripate. (5)
(pron.refl.) (forma accentuată de dat. pers. 3 pentru toate genurile) lui însuși, ei însăși. (3)
(v.tranz.) a avea sau a manifesta părere de rău față de suferințele cuiva. (9)
(v.intranz.) a răsuna prelung, a hăuli. (3)
stacoj; homar; cancer (3)
sens; simț; șir; rost (4)
Frânghie de care sunt suspendate cârligele carmacelor. (3)
(v.tranz.) (livr.) a cere imperios, a necesita. (5)
cârpă (5)
mioară (3)
Bucată din această tulpină sau tub subțire din material plastic cu care se sorb unele băuturi. (3)
(zool.) (Equus mulus) animal domestic, hibrid rezultat din împerecherea măgarului cu iapa. (5)
Forma de plural nearticulat pentru alică. (5)
(v.intranz. și tranz.) a cere de pomană; a cerșetori. (5)
Rezervor metalic în care se poate introduce apă pentru a fi încălzită (și transformată în aburi). (5)
micșorare; reducere (5)
Listă la sfârșitul unei cărți în care sunt semnalate și îndreptate greșelile de tipar sau de fond. (5)
Aparat pentru saturarea unei soluții. (9)
Strigăt cu care se încetinește sau oprește mersul boilor (înjugați). (3)
naș; nun (3)
stambă (3)
În sau spre casa în care locuiești; (fig.) la locul natal, în sau către patrie. (5)
râu; râuț; ocean; abis (3)
față; ins; neam (3)
Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. (5)
curte; păraț; ocol; aulă (5)
predica; veni; scoate; auzi (5)
(despre materiale) care este impregnat, acoperit cu un strat de ceară. (5)
(v.refl.) (despre dinți) a face carii, a se strica. (5)
(v.tranz.) a acoperi un obiect de metal cu un strat de aramă; a cupra. (5)
Fascicul de fire subțiri de metal, răsucite sau nerăsucite, folosit drept conductor electric. (4)
Gen de sport constând din probe de tragere la țintă (cu pistolul, cu arma sau cu arcul). (3)
strâmb; scălâmb; prost; rău (3)
(ist.) unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). (3)
(rar) părinte, tată; (p.ext.) nume dat călugărilor bătrâni. (3)
Cuvânt care imită zgomotul produs de o detunătură de armă, de o lovitură înfundată sau de o cădere. (3)

Definiții și surse

Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise. Am verificat automat datele, iar grilele sunt generate de software.

Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie la support@quizzja.com și indică titlul careului și numărul definiției. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.