Cuvinte încrucișate #70243 · Română · 15×15 · 2026-09-17
Cuvinte încrucișate #70243 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 80 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.
Română · 15 × 15 ·
JoacăCitește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.
Orizontal
- (defectiv de plural) limbă vorbită în nord-estul Spaniei și sud-vestul Franței de poporul basc. (5)
- ciunt (3)
- văleu; tânguire; țuști (3)
- (v.intranz.) a sta suspendat, a cădea liber în jos (fiind prins sau suspendat de ceva). (6)
- fugi; duce; fura; lua (4)
- Numele a două litere din alfabetul chirilic; vocală scurtă notată cu aceste litere. (3)
- Faptul de a cârâi; cârâială. (6)
- țarină (4)
- Forma de plural nearticulat pentru ar. (3)
- stacoj; homar; cancer (3)
- Colecție de documente, registre, condici privitoare la o anumită instituție, persoană sau problemă. (4)
- țară; putere; patrie; ocol (4)
- dimie; pănură; fel; gen (3)
- slăbănog; tras; rău; sec (3)
- gânj; păpădie; turci; pisică (4)
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) orienta, a (se) desfășura într-un anumit sens, a (se) concentra în jurul a ceva. (3)
- Vas mic de porțelan, de faianță etc., cu gura largă, rotundă (și cu toartă), servind la băut. (6)
- tagmă; rând; castă; bandă (3)
- Fenomen provocat de mișcarea vibratoare a unui mediu și perceput cu auzul; sunet. (3)
- (adesea repetat) cuvânt care imită strigătul broaștelor. (3)
- (fam.) cuvânt care exprimă uimire, surprindere, supărare, necaz. (3)
- margine; iască; calotă; cat (3)
- Cuvânt care imită cântecul greierului. (3)
- spată (3)
- bucluc; nenorocire; rău (3)
- (v.intranz.) a da năvală, a năvăli, a se înghesui. (3)
- negru; jeg; negură; negreață (3)
- Persoană care lucrează sau vinde obiecte de aramă. (6)
- cenușiu; sur; siv; sein (3)
- candid; pudic; serafic; pur (4)
- cumpăna; drac; sârbă; sirius (3)
- Guvernator al unui oraș sau al unei provincii din fostul Imperiu otoman. (3)
- (rar) corabie. (4)
- soroc; ciclu; dată; interval (4)
- abataj (3)
- grindă; șteamp; țăruș; leaț (3)
- dantelă; trior; horbotă (4)
- Care se află în aer, care se întâmplă, se produce în aer. (6)
- (verb ajutător, folosit cu infinitivul pentru a forma timpul condițional) forma de persoana a II-a plural pentru avea. (3)
- buză; gură; margine; slai (4)
- Acțiunea de a coda; codaj. (6)
- disc; terezie; abajur; blid (3)
- așeza; veni; baza; viza (3)
- Ansamblu format din nouă interpreți (instrumentiști sau vocaliști). (5)
Vertical
- pod; podeț; cat; călcâi (3)
- Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni (8)
- Căruța mare. (8)
- Ramură (mai groasă) a unui copac; creangă. (5)
- timp; curs; durată; fază (3)
- Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. (6)
- (v.tranz.) a răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. (3)
- așezare; cătun; poposire; trai (3)
- veac; secol; timp; trai (5)
- (despre lichide, materiale granuloase etc.) tratat prin introducere de aer. (5)
- (v.tranz. și refl.) a (se) enerva, a (se) înfuria. (5)
- oblu; abrupt; pieptiș; plan (3)
- Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. (6)
- gruie; buclă; inel; val (5)
- Cuvânt care imită zgomotul produs de o mișcare precipitată. (4)
- uric; dovadă; piesă; sinet (3)
- (v.refl.) (despre ființe) a se încălzi la soare. (4)
- regreta; salva; zgudui; viza (3)
- Forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru soi. (4)
- (p.ext.) tejghea la care se servesc băuturi. (3)
- (v.tranz.) a face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, dragostea; a curteni. (5)
- Persoană care face parte din populația de bază a Algeriei. (8)
- Acțiunea de a rărița și rezultatul ei. (8)
- Forma de plural nearticulat pentru mie. (3)
- veacă; alun; tufan; gorun (4)
- Bentiță îngustă de piele cu care se încheie un pantof. (6)
- (adesea fig.) a fărâmița, a zdrobi, a ruina, a roade, a mânca. (6)
- Partea extremă a unui lucru, a unei perioade, a unei situații sau a unei stări; margine, limită, sfârșit, istov. (5)
- predica; veni; scoate; auzi (5)
- limbaj; fel; metodă; mod (5)
- (și s.n.) roșu-închis. (5)
- față; raniță; moț; sân (3)
- Într-un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălțime; deasupra. (3)
- Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva să tacă, să asculte etc. (3)
- eră; ani (3)
- clar; rar; precis; formal (3)
Definiții și surse
Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.
Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.