Cuvinte încrucișate #70788 · Română · 15×15 · 2026-09-17
Cuvinte încrucișate #70788 · Română · 15×15 · 2026-09-17: careu în limba română, cu 82 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.
Română · 15 × 15 ·
JoacăCitește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.
Orizontal
- leafă (3)
- așezare; cătun; poposire; trai (3)
- fondator; șef; tist; culme (3)
- Strigăt cu care se încetinește sau oprește mersul boilor (înjugați). (3)
- Numele a două litere din alfabetul chirilic; vocală scurtă notată cu aceste litere. (3)
- (defectiv de plural) limba vorbită de arabi. (5)
- colică; crampă; hernie; canon (4)
- Preot de rang superior în biserica ortodoxă; protopop. (10)
- ciuf; zăpăcit; trăsnit; ridicol (3)
- păiuș; ovăz (3)
- pic; greu; povară; greime (3)
- Gaică prin care se petrece cordonul sau cu care se încheie o copcă. (5)
- Cârpire. (6)
- Fâșie lungă de blană sau de pene, purtată altădată de femei în jurul gâtului. (3)
- slăbănog; tras; rău; sec (3)
- (rar) infern. (3)
- boț; moș; tei (3)
- grindă; pop; reazem; sprijin (3)
- Taur castrat, cu talia mai mare decât a vacii, folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne (Bos taurus). (3)
- (pron.refl.) (forma accentuată de dat. pers. 3 pentru toate genurile) lui însuși, ei însăși. (3)
- boboc; calotă; căpiță; cifoză (3)
- tău; abis; adânc; mâl (3)
- Lucru sau realitate lipsită de un temei real. (3)
- Registrul cel mai jos al vocii bărbătești; sunetul cel mai grav al unui acord muzical. (3)
- dimie; pănură; fel; gen (3)
- rus (3)
- sondă; apă; obârșie (3)
- cult; cauză; echitate; fel (3)
- Bucată cilindrică de exploziv folosită la producerea exploziilor în găurile de mină. (6)
- (v.refl.) (despre dinți) a face carii, a se strica. (5)
- amic; pereche; femeie; ginere (3)
- față; raniță; moț; sân (3)
- vad; liman; litoral; mal (3)
- Acțiunea de a trambala și rezultatul ei. (10)
- Pelerină (scurtă) de blană sau de stofă. (4)
- Fiecare dintre cele două cavități superioare ale inimii. (5)
- ciunt (3)
- lot; parcelă (3)
- Forma de plural nearticulat pentru ar. (3)
- (sport) în afara terenului de joc. (3)
- interval; timp; soroc; ani (3)
Vertical
- dar; pornire; sunare; încuiere (3)
- Exclamație care exprimă mulțumirea cuiva că s-a lămurit sau că a găsit răspunsul la o întrebare care îl frământa. (3)
- Persoană care contrasemnează. (15)
- geam; cep (3)
- Văzduh, atmosferă. (3)
- (de obicei repetat) cuvânt care imită zgomotul pe care îl fac picioarele când lovesc pământul în mers. (4)
- regreta; salva; zgudui; viza (3)
- Forma de persoana a III-a singular la prezent pentru avea. (3)
- Caracter particular; notă distinctivă; calitate; proprietate; caracter. (15)
- Care este în stare de ebrietate. (4)
- (p.ext.) bani, avere, bogăție; (fig.) belșug. (3)
- (v.intranz.) a răsuna prelung, a hăuli. (3)
- bot; rât; surlă; gură (3)
- soroc; ceas; ciclu; dată (3)
- Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. (3)
- (v.intranz. și tranz.) (pop.) a vomita. (4)
- încins; caniculă; pojar (3)
- șerb; subjugat; rumân; jaf (3)
- (livr.) pentru, în favoarea..., în sprijinul... (3)
- pumn (3)
- (muz.) stil în jazz caracterizat prin folosirea armoniilor cromatice și disonante. (3)
- jos (3)
- cocă; prunc; sugar; ciriș (3)
- (modal) cu greu, cu greutate; anevoie. (4)
- bor; etaj; margine; rând (3)
- De asemenea, la fel. (3)
- Cuvânt care redă chițăitul șoarecelui. (3)
- zeamă; sevă; must; muc (3)
- ichi (3)
- șatră; vizuină; cătun; culcuș (4)
- pilor; tocat; curmeziș; pop (3)
- fular (3)
- stacoj; homar; cancer (3)
- așeza; veni; baza; viza (3)
- (v.intranz. și refl.) (câteodată și v.tranz.) a defeca. (4)
- Untdelemn parfumat și sfințit, întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină. (3)
- (v.intranz.) a da năvală, a năvăli, a se înghesui. (3)
- slăbănog; sec; hâd; strâmb (3)
- orient; ost; grabnic; grăbit (3)
- grindă; șteamp; țăruș; leaț (3)
- (ist.) unitate romană de cavalerie (formată din trupe auxiliare). (3)
Definiții și surse
Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.
Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.