Cuvinte încrucișate #173933 · Română · 15×15 · 2026-10-29

Cuvinte încrucișate #173933 · Română · 15×15 · 2026-10-29: careu în limba română, cu 76 definiții pe o grilă de 15 × 15. Citește definițiile și joacă online.

Română · 15 × 15 · 2026-10-29

Joacă

Citește definițiile de mai jos, apoi deschide grila interactivă și completează răspunsurile. Răspunsurile pe orizontală și pe verticală au litere comune acolo unde se intersectează. În joc poți verifica răspunsurile și poți folosi indicii sau dezvăluiri.

Orizontal

malac (7)
căpiță; stog; pop (3)
Care prezintă un pericol. (9)
huiet; larmă; răcnet; tămbălău (4)
Însușirea a ceea ce este util sau utilizabil. (9)
estompat; pal; fad; cătrănit (5)
Cuvânt care imită zgomotul șuierător produs de un gaz care iese cu presiune printr-un orificiu strâmt. (3)
Forma de masculin, neutru și feminin plural pentru nou (3)
(despre unele păsări) a scoate sunete asemănătoare cu ale fluierului. (7)
spațios; bogat; mare; infinit (4)
Gură largă de vărsare unde apa unui fluviu se amestecă cu marea. (6)
Într-un loc mai ridicat sau mai înalt (decât altul); la înălțime; deasupra. (3)
(pron. nehot.) un lucru oarecare; oarece. (4)
(v.tranz.) a ajusta, a fasona, a finisa prin așchiere un obiect dur (de obicei metalic) cu ajutorul pilei. (4)
Care nu a ajuns la maturitate. (6)
(rar) infern. (3)
roi; fustă; jupă; fâțâi (3)
Acțiunea de a smeri și rezultatul ei. (7)
sclai; jug; cal; conflict (3)
ulei (3)
Dispozitiv (manual) pentru ascuțirea instrumentelor de tăiat. (6)
așeza; face; fixa; forma (4)
Loc special amenajat unde se treieră cerealele; arman. (4)
regreta; salva; zgudui; viza (3)
(v.tranz.) a prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. (6)
Spărtură, fragment dintr-o cărămidă (mai ales de la demolări). (4)
Forma de vocativ singular pentru abac. (7)
Întindere de apă stătătoare înconjurată de uscat. (3)
Stare rea, situație vrednică de plâns. (3)
Lipsit de murdărie, de praf, de pete etc. (5)
Femeie care bea foarte puțin. (9)
(rar) încet, domol, pe îndelete. (4)
infinit; vast; total; uriaș (9)
Fructul fagului, alcătuit dintr-o cupă ruginie ghimpoasă care conține două-trei semințe, folosit ca hrană pentru porci. (3)
nord; vest; degradat (7)

Vertical

A doua literă a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului b. (4)
lalea; crin; otic; oaste (4)
slăbănog; infam; josnic; mișel (3)
rugă; stăpân; urmaș; moștean (6)
clisos (5)
(min.) mineral rar, de culoare roșie, care se găsește în Asia Centrală. (5)
amic; pereche; femeie; ginere (3)
Acțiunea de a păpușa și rezultatul ei. (8)
văpaie; vâlvătaie; șterț; poponeț (5)
(în particular) dispozitiv care permite comutarea unui circuit electric cu ajutorul unui semnal de comandă. (5)
scamă; fulg (3)
cap; fondator; tist; ștab (3)
(fig.) simbol al talentului poetic, al inspirației poetice, al creației poetice, al poeziei (lirice). (4)
har; pornire; sunare; încuiere (3)
țaică; lele; mătușă; maia (6)
(v.intranz.) a produce un zgomot prelungit, puternic sau înăbușit; a vâjâi, a mugi, a fremăta, a hui, a țiui, a bubui. (3)
ținc; progenitură; pui (4)
Leziune de natură microbiană sau chimică a dinților, a oaselor și care, prin evoluție, formează o cavitate. (5)
Radical organic obținut din etan, prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. (4)
Exclamație care exprimă un sentiment de neplăcere, de apăsare, o senzație de greutate; uf. (3)
Atom, moleculă sau grupare de atomi care are un exces de sarcină electrică pozitivă sau negativă. (3)
zăpăcit; prost; rău; defect (6)
Confruntare organizată între doi adversari sau două formații. (4)
(v.intranz.) (rar) a măcăi. (4)
tic; bot; surlă; smârc (3)
Cuvânt care imită cântecul greierului. (3)
Care ține de statut; propriu statutului. (8)
gură; supă; interval; timp (3)
(v.refl.) a se gheboșa; a se încovoia, a se gârbovi. (6)
stacoj; homar; cancer (3)
Pl. vapori de apă (4)
Confruntare suplimentară care decide promovarea sau accesul în etapa următoare. (5)
(v.tranz.) (pop.) a mustra, a certa, a dojeni. (5)
Regiune considerată sub raportul climei specifice. (5)
tabără; oaste; putere; grup (5)
Perioadă foarte lungă folosită la împărțirea timpului geologic. (3)
(v.intranz. și tranz.) a cânta un cântec, de obicei o horă (din gură sau din fluier); (p.ext.) a doini. (4)
destul; gata; punct; stop (4)
șleau; huști; sâlță; ochi (3)
corp; hoit; mortăciune; trup (3)
Disc din cauciuc folosit ca obiect de joc în hocheiul pe gheață. (3)

Definiții și surse

Cuvintele și definițiile provin din surse cu licențe deschise și trec prin verificări automate și editoriale. Grilele sunt alcătuite de software.

Dacă găsești o definiție neclară sau o eroare, scrie titlul careului, limba și numărul definiției la support@quizzja.com. Poți folosi și opțiunea de raportare a erorilor din aplicație.